Educația financiară a copiilor. Scurt ghid pentru părinți
Laura Mihăilă
Director de Marketing, Comunicare & CX, Raiffeisen Bank România
De la ce vârstă ar trebui să discutăm cu copiii noștri despre bani?
Nu este niciodată prea devreme, chiar dacă suntem adesea tentați să spunem că încă nu este pregătit pentru discuții atât de serioase.
Dar cum le explicăm copiilor valoarea banilor?
Ajută-l să înțeleagă valoarea banilor prin exemple concrete:
- împarte cheltuielile în funcție de nevoi (exemplu: o carte, un stilou) și dorințe (exemplu: o bicicletă, un film la cinema), folosind exemple concrete din viața copilului
- explică-i ce anume ar putea să cumpere din suma pe care o deține din lista făcută împreună cu el
- lasă-l să decidă singur dacă dorește să cheltuie pe satisfacerea unor nevoi sau dorințe mici, de moment, sau să economisească pentru o dorință mai mare
- învață-l cu economisirea cât mai curând, de preferat de la 5-6 ani, punând bani de-o parte în mod regulat
- motivează-l să economisească stabilind obiective de economisire concrete, palpabile și pe termen scurt
De la ce vârstă ar trebui să le dăm regulat o anumită sumă de bani și cum putem folosi acest lucru ca o oportunitate pentru a-i învăța despre bani?
În general, de la vârsta de 8 – 10 ani, copiii știu că au o sursă de venit pe care o pot gestiona singuri. Însă, ceea ce este foarte important, este nu doar independența lui de a-și gestiona venitul, cât și claritatea noastră privind modul în care el alege să gestioneze banii. Nu sunt niște bani pe care îi dăm pur și simplu ci sunt niște bani pe care îi gestionăm împreună cu el. Și el trebuie să știe, nu neapărat că este controlat, dar că părintele știe care sunt categoriile de cheltuieli pe care el le face. Această formă de independență controlată îl ajută să accepte supervizarea părintelui deoarece banii nu sunt un dat și apoi faci numai ce vrei tu cu ei. Este de fapt o formă de co-responsabilitate a cheltuielilor.
Idei de reținut
- Părintele trebuie să aibă claritate înainte de a-i oferi bani copilului în privința modului în care va permite acestuia să-și să gestioneze banii.
- Independență controlată = gestionarea banilor împreună cu copilul. Părintele cunoaște și monitorizează categoriile de cheltuieli ale acestuia.
Sunt părinți care îi dau copilului pe mână alocația dar sunt și părinți care preferă să pună această alocație într-un cont de economii și să îi dea copilului banii după ce ajunge la studii sau când împlinește 18 ani. Cum e corect să faci?
Alocația copilului trebuie gândită tot în contextul unui buget familial. Dacă părinții consideră că e bine să pună deoparte în mod constant pentru viitorul copiilor lor, asta este o conversație. Acest lucru poate fi făcut din alocația copilului sau din bugetul familiei. Cu suma rămasă însă începem să educăm libertatea financiară a copiilor. Copilul, și cu atât mai mult, adolescentul, are nevoie să simtă că poate să își gestioneze și singur o sumă. Este important să îi oferi copilului tău libertatea și încrederea de a face alegeri financiare și singur. Părinții trebuie să monitorizeze totuși categoriile de cheltuieli pe care le face copilul și să poată interveni. Nu în sensul de pedeapsă, ci în sensul de a educa.
Cum îi pot explica copilului că banii nu sunt un dat?
Pentru un copil, bogăția are puțină legătură cu banii și multă legătură cu modul în care el trăiește viața de zi cu zi, cu cât de fericit se simte, cu cât de bine se integrează în grupul de prieteni. Când devine adolescent banii sunt priviți însă și din perspectiva presiunii grupului social căruia aparține. Este o nevoie absolut umană pentru adolescenți, să simtă apartenența grupului din care fac parte. Este tot de datoria familiei și într-o oarecare măsură și a școlii, să înțeleagă că ideea de venit, de status social, nu poate fi mai mare decât ce îți permiți cu adevărat și că nu poți cheltui mai mult decât câștigi.
Discuția cu copiii despre bani este ca un puzzle care trebuie făcut treptat.
- Pornește conversația despre bani de la ce își dorește el să obțină cu banii nu despre bani în sine
- Dorințele trebuie calibrate în funcție de venitul și statusul social pe care familia și-l permite la acel moment
Care ar putea fi consecințele dacă părinții nu îi învață pe copii despre obiceiurile financiare încă de mici?
Probleme financiare cu care un adult se confruntă de-a lungul vieții lui sunt de fapt consecința modului în care a fost învățat de mic să se uite la bani. Dacă nu deprindem o relație bună cu banii în copilărie este mai dificil să facem acest lucru la 30-40 de ani.
Noi educăm copiii acasă, dar ce rol poate avea școala în educația financiară?
Este bine ca școala să intervină pentru că are această mare rețea de pedagogi pregătită să se adreseze copiilor în funcție de nivelul lor de înțelegere. Și atunci cred foarte mult în educația financiară făcută și în școală.
Ar trebui să își asume școala acest rol în educația financiară a copiilor, pe care în ultimii ani l-au preluat mai degrabă instituțiile financiare?
Procesul de introducere al educației financiare în școli va avea propriul tempo, atâta vreme cât instituțiile financiare își vor concentra eforturile financiare și umane în a educa în spiritul unor principii sănătoase. Nu este nimic greșit că au început instituțiile financiare primele.