Absența unui fond de urgență provoacă indigestii românilor
- 2 din 5 români declară că situația lor financiară este mai degrabă precară,
- 35% trebuie să renunțe la unele lucruri pentru a face față cheltuielilor zilnice,
- în timp ce 5% nu câștigă suficient pentru a-și acoperi strictul necesar traiului de zi cu zi.
Datele sunt relevate de studiul realizat de Reveal Marketing Research, la finalul anului 2019, pentru Raiffeisen Bank*.
Potrivit sondajului, 43% dintre familii își pot acoperi nevoile financiare lunare, dar nu mai pot pune nimic deoparte, iar 16% dintre români declară că au o viață financiară care le permite să și economisească.
Mai puțin de jumătate dintre români (41%) consideră că își gestionează bugetul eficient, însă doar 3% dintre aceștia au beneficiat de educație financiară în școală. Jumătate dintre cei întrebați au declarat că au învățat în familie cum să se raporteze la bani, iar aproape o treime dintre ei se declară insuficient sau deloc educați financiar.
Principalele probleme care le provoacă îngrijorare din punct de vedere financiar românilor sunt: cheltuielile medicale neprevăzute (46,5%), absența unui fond de urgență (39,7%), cheltuielile neprevăzute precum reparația unei mașini sau alte achiziții (38,5%), plata întârziată a facturilor (25,7%) și bonurile de cumpărături care depășesc valoarea estimată acasă (23,2%). 17% dintre respondenți spun că o invitație la o nuntă îi poate pune în dificultate și să îi facă să regândească planul bugetului personal sau familial.
Studiul mai arată că doar 3% dintre români au beneficiat de educație financiară formală și că majoritatea dintre respondenți resimt nevoia de a-și gestiona mai bine situația financiară (78%). 1 din 2 români învață cum să se raporteze la bani în familie, ceea ce poate însemna și perpetuarea unor obiceiuri financiare nesănătoase, de la o generație la alta.
* Studiul despre obiceiurile financiare ale familiilor din România a fost realizat de compania Reveal Marketing Research la solicitarea Raiffeisen Bank, în perioada noiembrie-decembrie 2019, și conține un element calitativ (interviuri în profunzime, cu persoane din mai multe segmente de vârstă), cât și unul cantitativ (sondaj în rândul românilor din mediul urban care utilizează internetul). Sondajul a fost aplicat pe un eșantion de 1000 de persoane, bărbați și femei cu vârsta între 18-60 de ani, utilizatori de internet, din mediul urban. Studiul este reprezentativ la nivel național.
